Cu manusi, prin apele tulburi ale vietii...

Despre tact si finete- valori ce azi parca in iuresul vietii de zi cu zi si-au pierdut farmecul si importanta.

Zilele acestea mi-am marturisit mie insami ca importante sunt 2 lucruri cand infruntam jungla romaneasca- detaliu si nuanta raporturilor umane dintre noi, ca singura " uniforma" care iti poate deschide usi este POLITETEA. Restul pare a fi  barbarie umana.

Azi relationez mai des cu oamenii din jurul meu decat am facut-o in ultimii trei ani ai vietii mele: tactul si finetea pe care trebuie sa le am, sunt realmente adevarate incercari ale fiintei mele: de a ramane eu insami, de fi politicoasa si de a stii sa ma port cu manusi, exact cu acele fiinte care au nevoie mai mult de aceste atitutidini din partea mea.

Nu intamplator titlul gandurilor mele de azi este Cu manusi.  Acum cativa ani o rafinata femeie si experta in comunicare mi-a dezvaluit un model de atitudine despre felul in care putem sa construim o lume mai frumoasa " cu manusi".

Mie imi plac oamenii care ma privesc in timp ce vorbim, cei care nu aluneca cu privirea dincolo de tine, cei care asculta, imi plac cei care spun " Mi-ar placea" si nu  " Vreau", imi plac oamenii care refuza  sa ii comenteze pe cei care nu sunt de fata, imi plac oamenii care nu dau sentinte si nu judeca faptele altora, imi plac cei care cauta si vad frumosul in celalalt. Cred cu tarie ca un om frumos si politicos, cel care vorbeste  cu ceilalti avand manusile tactului cu el, se margineste la fapte bune, la cuvinte care construiesc.

 Misiunea de a darma le ramane celor care sunt frustrati, care traiesc in minciuna, cei care refuza gesturi simple si placute ale vietii, cei care tipa, cei care se cred superiori, cei care cred ca se poate construi nimicind valorile umane, adevarul si puterea de a fi BUN.
Nu-i nimic mai neplacut decat sa ma intalnesc cu oameni sleiti de energie, cei care sunt saraci in ganduri.

Sunt plictisitori cei care nu iubesc viata, cei care nu isi propun sa le faca viata mai frumoasa celor din jur; sunt plictisitori barbatii care isi duc existenta doar intre serviciu si casa, cei care nu au initiative spontane, care nu fac surprize frumoase ori pasini care sa le tulbure rutina;

 In aceeasi masura sunt plictisitoare femeile nefericite care povestesc mereu despre nefacutele sotilor, despre sacrificiile lor, acele femei etern indragostite de ele insele, acele femei care vorbesc fara oprire despre copiii lor sau plinutele care impartasesc diete eterne, femeile fara preocupari care vorbesc despre shopping, creme, botox si terapii prin masaj ori mai stiu ce sport la sala.

Fiecare situatie din viata trebuie tratata cu " manusi". Iubesc viata si pe cei care iubesc neconditionat, cei care sunt pozitivi si nu negativisti, cei care cauta si nu cei care se lamenteaza, cei care au curajul de a face si nu de se plange, cei care sunt darnici si frumosi la suflet versus cei care sunt egoisti si respingatori. Imi place sa ma inconjor de oameni constructivi, echilibrati si care vor sa fie in fiecare zi mai destepti decat ieri, cei care invata zi de zi de la orice fiinta intalnita in cale.

Cu manusi sau fara, viata iti ofera si intalniri mai putin spectaculoase, intalniri din care invat sa daruiesc, sa iubesc si sa fiu eu insami, indiferent de oamenii cu care interactionez.

In concluzie, cel mai frumos si mai valoros dar pe care il pot oferi cu MANUSI este o parte din timpul meu.